Nemulțumirile și lămuririle personalului din spitalul de la Piatra-Neamț

0

Până acum am văzut cu toții opinii pro și contra, majoritatea exprimate parțial și la nervi. Pentru că am considerat foarte important ca dumneavoastră să aflați și opiniile salariaților spitalului, dar nu cele țipate pe holuri sau răstălmăcite de noi, cei din presă, am mers și am discutat toate aspectele cu doamna Istrati Aurelia, reprezentantul salariaților nemulțumiți din spital.
Doamna Istrati a avut amabilitatea să stea de vorbă cu noi și ne-a explicat fiecare lucru civilizat și punctual și mai ales real, căci unii s-au trezit vorbind aiurea pe la proteste sau pe internet și se pare că lucrurile nu stăteau tocmai așa.

Stând de vorbă cu cei din conducerea spitalului, am înțeles că media de scăderii veniturilor e undeva în jur la 400 de lei. Din ceea ce am văzut, în declarațiile de la proteste se spunea că media este mult mai mare. Cum este?

Media este într-adevăr 400 de lei, dar, ca să fiu mai exactă, limita în care s-au scăzut salariile la asistenți este între 200 și 600. Ca să vorbim de o medie se face 400, clar. Aceasta diferență este din cauza faptului că sunt asistenți cu o anumită încadrare și în funcție de sâmbetele și duminicile lucrate. Asta la asistenți, pentru că un asistent pe nefrologie are o încadrare, un asistent pe ATI are altă încadrare, în funcție de specificul secției și automat acest spor se regăsește în încadrare, sporul se calculează la încadrare.
La infirmieri s-au scăzut salariile în jur de 50-70 de ron, dar sunt anumite salarii care au crescut până la 180 de lei. Încă o dată, asta este în funcție de vechime și numărul de ore care au fost efectuate în luna decembrie, pentru că, putem vorbi la aceast moment, la diferența salarială între decembrie și ianuarie. Celelalte la care au fost și la care colegii mei sunt nemulțumiți, nu am date concrete. De asemenea, ele au scăzut în funcție de secție.

Noi am luat de pe site-ul spitalului o serie de salarii, ultimele sunt cele publicate pe septembrie. Este ceva în neregulă la ele? Sunt mai mari, mai mici? Teoretic ar trebui să fie mai mari bruturile.

Sinceră să fiu, cu siguranță au fost mai mari. Ca să spun cu exactitate, dumneavoastră, care la urma urmei informați un oraș întreg, o țară întreagă, nu pot să spun cu exactitate ce s-a întâmplat din septembrie în octombrie. Cu siguranță sunt mai mari pentru că ele tot au scăzut treptat din cauza faptului că sporurile s-au diminuat pe secție…

Deci acum s-a umblat doar la sporuri, nu și la salarii.

Acum s-a umblat doar la sporurile de sâmbătă și duminică. Pentru că, luna precedentă, dacă tot vorbim de octombrie-noiembrie, din ce pot să calculez eu un spor și un salariu, ce a scăzut în octombrie- noiembrie, a scăzut sporul pe care îl primim fiecare secție. Nefrologia de la 15% s-a scăzut la 12%…

S-a introdus și norma de hrană, am văzut

Asta este marea noastră problemă, norma de hrană care s-a introdus în aceste sporuri și clar nu mai simțim că luăm și o normă de hrană, dacă ea s-a introdus în niște sporuri.

Deci, în medie s-au redus banii în mână la asistenți…

Între 200 și 600. Deci vorbind personal cu asistenții de pe fiecare secție și luând informația și de la conducere…

Si care ar fi media acestui salariu, pentru că noi vedem niște salarii brute care sunt foarte mari, din acelea se scad 40%, dar se adaugă sporurile. Noi am calculat un salariu la un asistent în medie de 3500-4000

E mult media 4000. Media este în jur de 3000.

3000 acum, după scăderi sau cu tot cu scădere?

Este greu. Vedeți, astea ar trebui să fie informații concrete. Dar acum, ceea ce nemulțumește pe colegii mei este această scădere a sporurilor de sâmbătă și de duminică pe ianuarie. E clar că îi nemulțumește și ceea ce s-a întâmplat în septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, acum s-a umplut paharul.

Pe cine vedeți dumneavoastră vinovat de asta, pentru că noi, la fel, am luat informațiile din mai multe locuri, unii dau vina pe contractul cu CAS, alții dau vina pe suprafinanțarea pe care ar trebui să o facă consiliul Județean, alții pe spital, alții..?

Este extrem de greu de spus asta, pentru că ni s-a spus clar că s-a încadrat în limita legii, este adevărat. Tot ce știm noi cu certitudine, adică cel puțin personal eu ce știu, conducerea de la spital, cei de la consiliu, ne-au asigurat de tot interesul lor și se pare că chiar se face tot posibiliul

Ce ar trebui ei să facă? Noi ca presă trebuie să le spunem, uitați, oamenii vor să faceți asta! Nu că vor să faceți să fie bine. O soluție, unde greșesc ei?

Să echilibreze. Legea spune cumva, sporul trebuie să fie între 30 si 100. Eu nu aș vrea să spun că înțeleg că sporul să mi-l dea de 100%. Vreau de 100% dar înțeleg, nu ne poate da 100%, dar nici la 30%. Deci să fie o medie.
Am înțeles că este o limitare legală acum cu sporul ăsta.
Este o limitare legală și ei ne-au dat limita inferioară. Asta este problema.

Cine stabilește această limită? Spitalul, Consiliul Județean, Casa de asigurari? Cine?

Eu cred că toți, pentru că, vedeți? De unde să știu eu cine stabilește treaba asta? Dacă se primește o anumită sumă de bani, bănuții aceștia trebuie cheltuiți și probabil o anumită sumă este alocată angajaților, o anumită sumă materialelor… Vinovat nu știm cine este, să spunem cu certitudine că este conducerea, că este Consiliul, cine este vinovat? Nu stiu, nu pot să spun.

Deci dumneavoastră doar asta le cereți, să revină pe sporurile respective?

Să revină nu pe sporuri, să revină nu la o limită inferioară. Tindem spre limita superioară, dar o limită de bun simț. Suntem la o limită inferioară.

Tocmai ați spus de o limită de bun simț. Am vazut niște, hai să nu le spunem amenințări, niște discuții de genul că „dacă ne dați sporuri de 30% o să avem si noi grijă de blonavi 30%”.

Nu, asta este inadmisibil. Zvonurile au fost de doi bani. S-a spus probabil sub inerția stresului. Doamne iartă-mă… Am extraordinar de mulți prieteni care sunt în afara sistemului medical, le știu nemulțumirile și mă doare când cineva din afară nu știe să îmi valorizeze munca, nu știe să mă aprecieze din cauza faptului că cineva aruncă o vorbă că “o să avem grijă de bolnavi” , sau un bolnav este nemulțumit pentru că noi facem tot ce este posibil. Nu facem tot ce este posibil, eu cred că facem imposibilul. Am spus-o și ieri, și alaltăieri conducerii, munca noastră nu va fi niciodată îndeajuns plătită pentru că este imposibil. Noi facem o muncă extrem de delicată, munca cu pacientul și viața pacientului fiind în mâna noastră nu știu câți conștientizează treaba asta, este fără cuvinte. Cu siguranță dacă a spus cineva chestia asta probabil nu a gândit-o. Mă îndoiesc că un coleg de-al meu de pe ATI, OG, chirurgie, interne sau de unde ar fi fost, să afecteze activitatea la patul pacientului. Activitatea la patul pacientului niciodată nu a fost influențată de salariu. Au fost situații cînd ne-au luat și 25%.

Sunt ferm convins că ați urmărit și în media ce s-a discutat în ultima perioadă și ați observat că este o lipsă totală de empatie față de personalul medical pentru că aveți printre dumneavoastră, din păcate, foarte mulți care nu își fac treaba, foarte mulți care intră cu bani pe posturi, sunt dosare penale, nu le-am inventat noi, sunt chestii care sunt cunoscute la nivelul orașului.

Eu de asta mă îndoiesc, să știți. Personal mă îndoiesc de treaba asta.

Cum vă explicați atunci reticența oamenilor atunci când aud de personalul medical de la Piatra-Neamt și nu au aceeași reticență la alte orașe?

Oamenii sunt extrem de bolnavi. Ei își pun toată speranța în noi și așteaptă aici o minune. Noi nu putem să le oferim minunea decât în timp. E firească nemulțumirea pentru că și eu am fost pacient și poate nu mi s-a oferit în secunda aia, poate, în mintea mea, nu mi s-a oferit în secunda aia totul.

Am auzit iarăși de lipsuri. Noi am verificat treaba cu lipsurile și am văzut că există de toate.

Ca lipsuri, eu trebuie să vorbesc din punctul meu de vedere. La lipsuri, din punctul meu de vedere, am tot ce îmi trebuie.

Am verificat și pe restul secțiilor și pe surse și direct și toți au de toate, dar la manifestațiile care au avut loc s-a spus “ nu avem mănuși, nu avem aia, nu avem cealaltă”.

Vedeți, realitatea este undeva la mijoc și este o realitate pe care noi personal trebuie să ne-o rezolvăm . Noi trebuie să conștientizăm pe cei care ne plătesc și pe cei care ne conduc.

De exemplu, la nivelul secției dumneavoastre, ați cerut ceva materiale și nu vi s-au dat? Cele uzuale, normale.

Nu, eu personal nu.

Aveți medicamente, aveți tot ce trebuie?

Absolut tot timpul. Au fost situații când a trebuit să aștept o săptămână, două, dar nu am pus viața pacientului în pericol sub nici o formă. Eu, din punctul meu de vedere nu pot să spun treaba asta. Într-adevăr am mai discutat și am mai auzit poveștile astea. Ați văzut că una se spune și alta este realitatea, asta este cel mai dureros.

Avem comentarii de la presupuse asistente care scriu “mi-au luat 1000-1200 de lei”. De unde să îți ia 1200 de lei?

Nu, asta nu! Deci nu puteam să sun fiecare om, am sunat fiecare secție în parte și mi s-a spus de aceste diferențe. Înainte de a suna acești oameni am fost la conducere și am primit de la cei care erau în măsură să îmi dea aceste date și ceea ce mi-au spus angajații a fost același lucru cu ce mi-au pus cei de la conducere.

O ultimă problemă care s-a tot discutat aici, aveți lipsă de pesonal? Se trage foarte mult de dumneavoastră ca oameni? Ca personal medical?

Lipsă de personal cred că a fost dintotdeauna. Nu se trage foarte mult de noi ca oameni. Au fost situații…

Eu nu sunt profesionist, dar din exterior, văd o statistică cu 150 de cazuri la UPU, nu cred că oamenii ăia pot să ducă mai mult de 50 de cazuri, e ca la nebuni.

Exact, vedeți, aici este o întrebare grea pentru mine. Dacă vorbesc din punctul meu de vedere, din ceea ce fac eu în secția de hemodializă, eu nu pot să spun acest lucru.

Ce credeți că este cel mai important să știe oamenii care nu sunt din spital, cei din afara spitalului, despre nemulțumirea dumneavoastră? Ce vreți să le transmiteți oamenilor de pe stradă, pacienților? Ce trebuie să înțeleagă ei? 

Pacienții trebuie să aibă încredere în primul rând în noi pentru că noi nu o să ne facem niciodată activitatea ca și asistent medical și infirmier în funcție de cât o să fim remunerați, pentru că slariile au fost foarte mici în sănătate, doar știți foarte bine de atât amar de timp. Cei care au rămas și fac această muncă cu siguranță 99,9% o fac din pasiune. Pasiunea nu are preț. E adevărat că vrem bani să ne creștem copiii, să ne permitem un concediu ca să ne întoarcem relaxați la serviciu. Deci omul trebuie să aibă încredere în noi. Sperăm, în țară, în societate, că o să se aducă îmbunătățiri în sistemul de sănătate. Îmbunătățiri în ce sens, nu știu. Poate un spital nou, poate condiții de cazare pentru pacienți mai bune, poate o masă mai bună, nu știu ce ar fi ideal. Oricum nu sunt eu în măsură să vin cu sfaturi pentru că nu manageriez așa ceva, sunt oameni bine pregătiți pentru lucrurile astea, dar eu sunt convinsă că sunt mult mai mulți pacienți mulțumiți decât cei nemulțumiți. Sunt pacienții cronici care ne văd activitatea, ne admiră profesionalismul. Cel puțin noi, în dializă, avem satisfacții maxime de pe urma pacienților pentru că pacienții sunt în mâinile noastre. Gândiți-vă și la OG (obstetrică-ginecologie ) o mamă, un copil este pe mâna unui asistent și cu siguranță să aibă încredere pentru că aceste salarii nu o să afecteze sub nici o formă actul medical.


Sursa: ZiarPiatraNeamt.RO

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența ta. Sperăm că ești de acord cu asta. Dacă nu, poți refuza. Accept Citește mai mult