O lamentare în timpul democrației

0

În ciuda unei ierni aparent iertătoare
cu frigul, mentalitatea obsoletă a celor erodați în combinarea banului public a
depășit limita răbdării și în cazul celor mai 
toleranți dintre noi, reacția imediată materializându-se prin
respingerea tuturor mesajelor și informațiilor din mediul politic, anunțând
totodată un absenteism sigur la următoarele alegeri.

Hamletizarea decizională, devenită
rutină în administrația publică locală când se aduce în discuție cam orice
problemă cetățenească ce nu poate fi trecută prin filtrul unei firme „de casă”,
inhibă încrederea în ofertele politice și anihilează orice transformare a
vreunui efort în progres.

Este clar ca rețeta progresului are la
bază eforturile susținute a mai multor generații. Progresul nu poate fi un
rezultat doar al acțiunilor prezente și nici pretins unei singure guvernări.

De cele mai multe ori ne vine în minte
hiatusul conștiință-lume. Noi, dintre toate ființele planetei, ar trebui sa fim
posesorii unei cunoașteri cel puțin reflexive, dacă nu intuitive.

Se ascund fenomene actuale in
explozie-traficul si consumul de stupefiante, prostituția și exploatarea
sexuală sub diverse forme, cea mai elaborată fiind video-chatul, în care
fostele modele își implică uneori și copiii, existând o asemenea cerință în
industria sexului. Alături de asemenea fapte, povestea șpăgilor pare desuetă și
trece în planul discuțiilor istorice.

Redimensionarea ministerelor in vederea
acoperirii necesităților reale din acest moment este de fapt o bagatelizare a
răspunderii executivului.

Eliminările radicale, totale ale unor
corpuri guvernamentale au ca rezultat unele economii la nivelul cheltuielilor
administrative, însă este exclusă în totalitate posibilitatea dezvoltării
segmentului respectiv gestionat ministerial. In loc de o eficientizare a
sistemelor publice se preferă schimbări fundamentale.

Să sperăm că unele dintre măsurile
actuale nu vor atrage efecte similare evidențiate în analele istoriei
(1931,curbele de sacrificiu)

Economia nu poate fi reglată continuu la
disperare și nici prin măsuri de ultimă instanță, protecționiste sau radicale.

Contribuția fiecăruia la societate de ce
nu este echitabilă? Conturarea unei aristocrații bugetare…viața în lux a
parlamentarilor, contrazice realitatea din teritoriu. Acest grup de
privilegiați, ascuns în spatele unor branduri de partid ar trebui să fie la
dispoziția poporului, să-l servească, nu să caute continuu remedii pentru
durerile de cap în urma chermezelor prelungite.

Chiar dacă românii nu se regăsesc
într-un politician rece, l-au votat la prezidențiale, în ideea amânării
deciziei de a abandona corabia la prima furtună și emigra. Sunt atâtea exemple
de societăți funcționale care ne așteaptă cu ușile deschise. Dacă luăm această
decizie, să fie cu toată convingerea, să ne rupem de țara mamă și să nu mai
avem pretenția schimbării sau a votului din 
diaspora. Dacă rămânem, să luptăm cu toată convingerea împotriva
coafurilor retro, a bișnițarilor de bani publici și a celor care nu au în
familie măcar un nume de Ion, Gheorghe sau Vasile și ne doresc dezbinarea.

Cea mai puternica armă este dorința de
schimbare. De ce avem încredere in cei care ne-au trădat și mințit? Ne sunt
prezentate statistici haotice doar pentru a demonstra ineficiențe.

Bătrânii noștri spuneau că trebuie  făcut ce e necesar, nu ce avem chef. Există
posibilitatea de a testa politicienii înaintea alegerilor, dar românii preferă
după. Sugerez din proprie experiență aceeași atitudine cu privire la testare și
în cazul căsătoriei.

Toți avem convingerea că ceva minunat se
va întâmpla în viețile noastre. Timpul pe care îl avem înainte e mult mai
important decât trecutul, de aceea încrederea în acțiunile noastre este vitală.

Iulian Curelaru

Președinte
PER Neamț

Sursa: ZiarPiatraNeamt.RO

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența ta. Sperăm că ești de acord cu asta. Dacă nu, poți refuza. Accept Citește mai mult