Rezultatele elevilor din România la evaluarea internațională PISA 2018/Procentul de analfabetism funcţional este de 44%

0

România pare să fie într-un declin tot mai accentuat la capitolul educaţie, lucru confirmat de rezultatele testelor PISA 2018.

foto cu caracter ilustrativ

Rezultatele PISA (Programme for International Student Assessment) arată performanța sistemului de învățământ. Administrarea evaluării PISA se realizează de către un consorţiu internaţional, la fiecare trei ani.

Evaluarea PISA pune accent pe competențele necesare pentru viaţa personală, socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii – cu alte cuvinte accentul nu cade neapărat pe ceea ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață.

Conform edupedu.ro – „România este pe locul 47 la testul de citire PISA 2018, potrivit Raportului OECD lansat marți la Paris. În privința clasamentului la matematică învățământul românesc este pe locul 52, după Bulgaria, iar la științe pe locul 55.

Procentul de analfabetism funcțional este de 44%.

În România, evaluarea PISA 2018 a fost coordonată de Institutul de Științe ale Educației, ciclurile anterioare fiind coordonate de Centrul Național de Evaluare și Examinare.

Majoritatea țărilor sau economiilor participante la PISA 2018 au administrat testarea folosind calculatorul. România a administrat testele în format tipărit (format utilizat de 9 țări: România, Moldova, Ucraina, Argentina, Iordania, Arabia Saudită, Macedonia de Nord, Liban și Vietnam), fiind planificată aplicarea pe calculator a testelor pentru următorul ciclu de evaluare – PISA 2021.

Eșantionarea
școlilor este realizată de consorțiul OECD pe baza datelor statistice
privind rețeaua școlară și distribuția populației elevilor de 15-16 ani.
 Ponderea
diferitelor tipuri de unități de învățământ în eșantion reflectă ponderea acestora în rețeaua școlară.

În România, testele de evaluare PISA 2018 au fost aplicate în 170 de unități de învățământ. Au participat 5081 de elevi din
clasele VII-X, fiind validate și prelucrate 5075 de teste. Cea mai mare pondere au avut-o elevii din clasa a IX-a (77,9%),
urmați de cei de clasa a X-a (15,1%), clasa a VIII-a (6%) și de clasa a VII-a (0,9%).

Rezultatele evaluării PISA 2018, conform comunicatului transmis astăzi, 3 decembrie de Ministrul Educaţiei şi Cercetării

Raportul internațional publicat pe 3 decembrie de OECD – „What students know and can do” prezintă rezultatele evaluării în țările participante și extrage date de cercetare relevante pentru politicile educaționale.

Pe
primele locuri la domeniul citire/lectură (domeniu principal de testare
la PISA 2018) se situează Beijing-Shanghai-Jiangsu-Zhejiang (China),
Singapore, Macao (China), Hong-Kong
(China), Estonia, Finlanda, Canada și Irlanda. La nivelul Uniunii
Europene, pe primele locuri se clasează Estonia, Finlanda, Irlanda,
Polonia, Suedia.

Comparativ cu ciclul anterior de testare, media internațională a înregistrat
o ușoară scădere
 (citire/lectură – 487, față de 493, matematică – 489, față de 490, științe – 489, față de 493 în 2015). Această
tendință este înregistrată și de țara noastră
citire/lectură – 428 (față
de 434 în 2015),  matematică – 430 (față de 444, în 2015) și științe
– 426
 (față
de 435). Scorurile înregistrate în 2018 sunt mai mari în raport cu
rezultatele din anii 2006 și 2009, dar ușor mai mici comparativ cu cele
înregistrate în 2015.

Conform Raportului OECD, diferența înregistrată la citire/lectură și la științe între 2015 și 2018 nu este semnificativă statistic, spre deosebire de cea de la matematică. Din punct de vedere al comparației cu alte state, rezultatele elevilor români se plasează aproape de cele ale elevilor din Moldova, Muntenegru, Bulgaria și Emiratele Arabe Unite.

Performanţele
elevilor au fost măsurate pe 6 niveluri (pentru unele domenii, au fost
definite subniveluri ale nivelului 1). Nivelul 2 este considerat nivelul
de bază necesar a fi
atins de tinerii aflați spre finalul învățământului obligatoriu în
vederea integrării eficiente în societatea cunoaşterii.

Procentul
elevilor care se află sub nivelul 2 pe fiecare domeniu de testare este
următorul, în 2018: științe – 44%, matematică – 46,5%, citire/lectură –
40,8%. Comparativ cu 2015,
acest procent a crescut cu 0,4% la citire/lectură și cu 5,7% la
matematică, însă a scăzut cu 3% la științe. La citire, elevii cu
performanțe sub nivelul 2 pot înțelege texte simple, cu vocabular simplu
și cu informații explicite, însă nu pot realiza inferențe
pe baza textului citit, nu pot trage concluzii. Acești elevi au
dificultăți de interpretare a semnificației textelor parcurse. La
matematică, pot utiliza elemente simple de calcul, dar nivelul lor de
achiziții nu este suficient pentru a putea utiliza gândirea
matematică în situații variate de viață. La științe, pot recunoaște și
pot identifica unele explicații ale fenomenelor științifice simple, însă
nu pot găsi cauzalități sau corelații științifice fără sprijin sau
ghidare.

Ce știu și ce pot face elevii români în ceea ce privește citirea/ lectura?

  • 59,2%
    dintre elevi s-au situat cel puțin la nivelul 2 de competență, ceea ce
    înseamnă că pot înțelege un text de lungime medie, pot
    extrage ideea principală, pot căuta informații pe baza unor criterii,
    altfel spus, pot construi semnificații pe baza a ceea ce citesc (pot
    învăța pe baza lecturii).
  • Aproximativ
    1% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) –
    pot înțelege texte lungi, pot utiliza concepte
    abstracte, pot face diferența dintre fapte și opinii.

Ce știu și ce pot face elevii români la matematică?

  • 53,4%
    dintre elevi s-au situat la nivelul 2 de competență sau la un nivel
    superior acestuia, ceea ce înseamnă că pot recunoaște și
    interpreta fără sprijin cum poate fi reprezentată matematic o situație
    simplă (de exemplu, compararea distanței pe două rute alternative sau
    exprimarea prețului unui produs în diferite monede). În medie, în țările
    membre OECD, ponderea elevilor aflați la nivelul
    2 sau la un nivel superior al competențelor matematice a fost de 76%.
  • Aproximativ
    3% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) la
    matematică – pot modela situații matematice complexe,
    pot selecta, compara și aprecia strategii adecvate de rezolvare a unor
    probleme.

Ce știu și ce pot face elevii români la științe?

  • Aproximativ
    56% dintre elevi s-au situat la nivelul 2 de competență sau la un nivel
    superior acestuia, ceea ce înseamnă că recunosc
    explicația corectă a unui fenomen științific familiar și pot utiliza
    cunoștințele lor pentru a evalua dacă anumite date pot fundamenta o
    anumită concluzie.
  • Aproximativ
    1% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) la
    științe – pot aplica în mod autonom și creativ
    cunoștințele lor din domeniul științelor într-o varietate de situații,
    inclusiv în situații nefamiliare.

Factori care influențează performanțele elevilor

În general, factorul socioeconomic influențează performanțele elevilor de pretutindeni. În România, elevii
din familii cu statut socioeconomic bun au obținut, la citire/lectură,
cu 109 puncte mai mult decât cei din familii cu statut socioeconomic
scăzut
,
diferența fiind mult mai
mare decât cea înregistrată la testarea din 2009 (86 de puncte).
Statutul socioeconomic a fost strâns corelat și cu performanțele la
matematică și științe.

Elevii români din medii dezavantajate au aspirații școlare mai reduse, chiar și cei care înregistrează rezultate foarte bune:
1 din 4 elevi cu rezultate foarte bune, provenind din medii
dezavantajate se gândește că nu va absolvi învățământul terțiar,
comparativ cu 1 din 30 de elevi cu rezultate foarte bune, din medii
socioeconomice avantajate.

Datele de cercetare arată disparități semnificative ale rezultatelor între școli.
Cu alte cuvinte, există tendința de grupare pe școli a elevilor cu
rezultate bune. De asemenea, un elev dintr-o familie cu statut
socioeconomic dezavantajat are doar 13% șanse să fie înscris într-o
școală plasată între primele 25% după performanță (media OECD
fiind de 17%).

În
România, 49,4% dintre profesorii care predau la școlile participante la
evaluarea PISA au urmat cursuri de master, acest procent fiind mai mare
decât media țărilor participante
la testare, respectiv 43,9%. Cu toate acestea, datele arată o corelație slabă între rezultatele elevilor și nivelul de studii al profesorilor. Atitudinea
profesorilor față de predare, entuziasmul manifestat în activitatea didactică influențează însă rezultatele elevilor. 
În majoritatea țărilor, inclusiv în România, elevii care
au apreciat că profesorul lor predă cu interes și cu pasiune au obținut rezultate mai bune.

În toate țările și economiile participante la PISA 2018, fetele au rezultate mai bune la citire/lectură decât băieții.
În ceea ce privește matematica și științele, rezultatele elevilor români arată performanțe asemănătoare între fete și băieți.

Elevii
români apreciază că efortul depus pentru rezolvarea sarcinilor de lucru
a fost, în medie de 7,9 pe o scală de la 1 la 10, unde 10 semnifica
efortul maxim. Efortul
depus este apropiat de media OECD, însă mai mic decât cel pe care
elevii noștri l-ar fi depus dacă era vorba despre o evaluare cu miză
personală (examen, evaluare notată).

Rezultatele evaluării internaționale PISA 2018, precum şi toate informaţiile şi datele validate la nivel internaţional sunt disponibile pe https://www.oecd.org/pisa/ . Date comparative privind rezultatele pot fi vizualizate la adresele: https://www.compareyourcountry.org/pisa (în limba engleză) sau https://www.compareyourcountry.org/pisa?lg=fr (în limba franceză).

Notă: Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Cristina Anisie, va susține astăzi, 3 decembrie, ora 15:00, la sediul Ministerului Educaţiei și Cercetării/MEC , o conferință de presă.  Tema: rezultatele la evaluarea internațională PISA 2018.

Sursa: ZiarPiatraNeamt.RO

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența ta. Sperăm că ești de acord cu asta. Dacă nu, poți refuza. Accept Citește mai mult