Schimbări la adăpostul de câini din Piatra-Neamț. De vorbă cu medicul veterinar Alexandru Alterescu – șef serviciu Salubritas

Problema câinilor comunitari rămâne una dintre temele care aprind cel mai repede discuțiile în spațiul public. În această ecuație tensionată, adăpostul public din Piatra-Neamț a fost, ani la rând, un punct sensibil.

Invitat în emisiunea „De vorbă cu Iosub Robert”, medicul veterinar Alexandru Alterescu, nou venit în echipa Salubritas și șef al serviciului ecarisaj DDD, a vorbit deschis despre ceea ce a găsit la adăpost și despre un plan de schimbări, etapizat, axat pe bunăstare animală, respectarea procedurilor și o colaborare mai coerentă cu ONG-urile.

„Situația nu este una dintre cele mai fericite”. Problemele găsite la adăpost

Întrebat direct ce a găsit la adăpostul de câini, Alexandru Alterescu a punctat că sunt multe aspecte care necesită atenție și că problemele nu sunt doar „la vedere”, ci țin și de organizare, oameni, proceduri și condițiile concrete de lucru. „Sunt multe, foarte multe lucruri de discutat. Situația nu este una dintre cele mai fericite. Probleme sunt atât legate de spațiile de cazare, cât și partea de salubritate (…) Probleme legate de partea umană, care își desfășoară activitatea acolo și multe, multe alte lucruri pe care din nefericire le-am constatat.”

În același timp, medicul veterinar a respins ideea unei soluții radicale, de tip „dărâmăm tot și o luăm de la zero”, susținând că adăpostul poate fi îmbunătățit, însă cu pași clari, în timp și pe o bază bine pusă. „Orice lucru suportă îmbunătățiri (…) putem îmbunătăți foarte multe lucruri și aspecte. Legate atât de partea de bunăstare animală, de respectarea procedurilor legale și de îmbunătățiri la modul general.”

Schimbări etapizate: bunăstare, legalitate și management

Una dintre ideile repetate în discuție a fost aceea că „timpul” este cel mai mare adversar când vine vorba de reformarea activității din teren. Alexandru Alterescu a spus că echipa a început schimbările, dar că rezultatele apar treptat, în funcție de resurse și de priorități. „Ne-am apucat deja de foarte multe lucruri. Problema este că timpul este cel mai mare inamic al nostru (…) încercăm să le luăm etapizat, în așa fel încât să plecăm cu baza.”

În viziunea sa, îmbunătățirile înseamnă inclusiv modificări structurale, prin identificarea unor noi zone de cazare în spațiul existent, dar și o reorganizare a modului în care se lucrează. „Îmbunătățiri, vorbim aici, atât structurale (…) prin găsirea și identificarea unor noi zone de cazare (…) partea de bunăstare animală (…) ideal ar fi ca acești câini să fie cazați în boxe individuale, nu la comun, cum sunt acum.”

Tot aici apare și o problemă de fond: procedurile există, însă nu sunt aplicate întotdeauna cu rigoare. „Suntem la momentul de implementare a unor proceduri. Ele au existat până acum pe hârtie (…) intrăm într-o rutină (…) și lucrurile încep să scape de sub control.”

Capturarea câinilor: între percepția publică și intervenția „în condiții reale”

Una dintre cele mai delicate teme abordate a fost capturarea câinilor de pe domeniul public – activitate care, de multe ori, stârnește reacții puternice din partea celor care asistă sau văd imagini pe rețelele sociale. În multe situații echipele de capturare „trântesc” animalele sau folosesc metode brutale.

Alexandru Alterescu a explicat că există proceduri care par dure, însă sunt influențate de realitatea din teren și de gradul de pericol. În același timp, el a subliniat intenția de modernizare a capturării, cu soluții care reduc suferința animalelor, acolo unde este posibil. „Folosim în momentul de față tot ce înseamnă parte de anestezie, deci cu sarbacană, cu pistol cu aer comprimat (…) tocmai ca acești câini să nu sufere foarte mult (…) dorim să îmbunătățim (…) toate aceste proceduri la toate nivelurile posibile.”

Spații mai bune și separarea câinilor: ce se poate face până la un adăpost nou

O altă discuție importantă a vizat condițiile din adăpost și întrebarea firească: ce se poate îmbunătăți până la construirea unui adăpost nou? Medicul veterinar a afirmat că au fost identificate soluții concrete, atât la nivel fizic, cât și managerial, mai ales pentru spațiile destinate adopțiilor la distanță – care ar trebui să fie conforme și „umane”.

„Am identificat soluții în așa fel încât spațiile destinate pentru adopțiile la distanță să fie corespunzătoare (…) aceste spații trebuie să respecte anumite cerințe legate de bunăstarea animalelor.”

Una dintre cele mai sensibile realități din adăpost, explicată pe înțelesul publicului, este ceea ce se întâmplă când mai mulți câini sunt ținuți la comun: competiția, stresul și conflictele dintre animale. Alexandru Alterescu a descris aceste dinamici fără a cosmetiza lucrurile. „Ajung să se muște între ei, să se lupte, pentru partea de supremație în boxa respectivă.”

De aici derivă obiectivul separării câinilor în boxe individuale, cu excepții pentru cei foarte toleranți și eventual pentru câinii de talie mică.

Rozătoarele, mizeria și intervențiile DDD: o luptă permanentă

În emisiune a fost adusă în discuție și o problemă serioasă: prezența rozătoarelor în zona adăpostului. Alexandru Alterescu a recunoscut existența acestei situații, explicând că adăpostul este un loc cu hrană, iar sezonul rece favorizează migrarea rozătoarelor spre astfel de spații.

În același timp, el a precizat că se iau măsuri permanente de DDD, în special deratizare, deși controlul total este dificil. „Este greu de controlat o populație de rozătoare atât timp cât nu putem identifica toate zonele de circulație.”

Hrana câinilor

Un alt subiect sensibil, cu ecouri vechi, este hrana câinilor din adăpost. Alexandru Alterescu a spus că hrănirea este în atribuțiile Salubritas și că există bugete lunare și stocuri de hrană.

„Vă garantez și poate să vină oricine și să constate că avem stocuri de la o lună la alta pe care Salubritas-ul le achiziționează. Avem bugete lunare pentru acest lucru.”

Mai mult, el a precizat că a insistat pe creșterea valorii nutriționale, chiar dacă prețul este mai mare: „Am insistat să creștem valoarea nutrițională a hranei pentru câini. Din nefericire și din cauza unui buget redus, s-au acceptat în trecut cele mai ieftine variante.”

„În centru stă comunitatea”. Invitația la o masă rotundă cu ONG-urile

Un punct important anunțat în emisiune a fost intenția de a organiza o întâlnire formală cu reprezentanții ONG-urilor care au ca obiect de activitate bunăstarea animală. Alexandru Alterescu a spus că dorește ca până la finalul lunii ianuarie să îi invite la o masă rotundă, pentru a găsi un numitor comun și a stabili cum se pot organiza activitățile pe termen scurt și mediu.

În același discurs, medicul veterinar a subliniat o idee care traversează întreaga emisiune: câinii fără stăpân nu sunt vinovații, iar problema este veche și ține, în esență, de comportamentul oamenilor. „În centru stă comunitatea locală (…) Câinii nu au nicio vină. Tot omul este principalul vinovat (…) și nu suntem de azi de ieri, suntem de zeci de ani în această situație.”

Când ar putea apărea primele rezultate vizibile: „odată cu venirea primăverii”

Întrebat despre un orizont de timp pentru schimbări care să se vadă clar, Alexandru Alterescu a spus că speră ca primăvara să aducă un pas înainte în amenajare și în îmbunătățirea imaginii adăpostului.

Totodată, el a menționat existența unui proiect comun pentru construirea unui adăpost nou, modern, asociat anului 2026, dar și contextul economic complicat. „Primăria și Consiliul Județean au un proiect comun pentru construcția unui adăpost nou, modern, la nivelul anului 2026 (…) trecem printr-o perioadă socio-economică destul de imprevizibilă.”

Riscul de boli și zoonoze: prevenție, vaccinare, deparazitare

În partea finală a dialogului, tema s-a mutat spre sănătatea animalelor și riscurile de transmitere a bolilor. Alexandru Alterescu a spus că, fiind medic veterinar, lucrează zilnic la diminuarea riscului de zoonoze – bolile transmisibile de la animal la om.

El a adăugat că există proceduri clare, care depășesc vaccinarea antirabică obligatorie, prin intenția de a aplica și vaccinări pentru boli specifice câinelui, precum parvoviroza, coronaviroza și jigodia (menționată ca termen popular). „Nu numai vaccinarea antirabică (…) dar ușor-ușor dorim să putem reduce presiunea infecțioasă prin aplicarea vaccinărilor (…) e vorba despre parvoviroză, coronaviroză, (…) jigodia (…) și multe, multe alte boli.”

De asemenea, a insistat pe importanța deparazitării, care nu se face într-o singură administrare, și pe faptul că mulți câini vin cu probleme dermatologice, unde e nevoie de evaluare amănunțită înainte de a ști dacă există risc pentru om.

Un mesaj de final: proceduri, colaborare și o responsabilitate care nu e a câinilor

Emisiunea a conturat, per ansamblu, direcția unei tranziții: de la un adăpost acuzat ani la rând pentru dezordine și lipsă de transparență, spre o etapă în care Salubritas își asumă ideea de proceduri clare, management mai strict și colaborare cu societatea civilă.

Rămâne, însă, realitatea de fond amintită de invitat: problema câinilor comunitari nu se rezolvă doar între gardurile unui adăpost. Ea pornește din comunitate, din abandon și din deciziile oamenilor. Iar schimbările durabile vor însemna nu doar capturare și cazare, ci prevenție, reguli, sterilizări, adopții și, mai ales, un efort comun al celor care urmăresc același lucru: să fie mai puțini câini pe străzi și mai multă grijă față de cei care ajung în adăpost.

Vezi mai multe știri pe Ziar Piatra-Neamt