Guvernul pregătește intervenția pe piața carburanților: plafonări, subvenții și repornirea Petrotel, discutate în coaliție
Creșterea abruptă a prețului petrolului și dependența de importuri pun presiune pe piața românească, iar Ministerul Energiei propune măsuri de urgență pentru a evita efecte economice majore
Creșterea accelerată a prețurilor la petrol și tensiunile din Orientul Mijlociu au adus piața carburanților din România în centrul unei dezbateri politice majore. Un document transmis liderilor coaliției de guvernare de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune un pachet de măsuri de urgență pentru a limita impactul scumpirilor asupra economiei și populației. Printre soluțiile analizate se află declararea unei situații de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, plafonarea prețurilor la pompă, acordarea de subvenții pentru consumatori și repornirea temporară a rafinăriei Petrotel din Ploiești.
Propunerile vin într-un context internațional tensionat. Ministerul Energiei avertizează că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și amenințarea Iranului de a bloca Strâmtoarea Ormuz pot genera perturbări majore pe piața globală a petrolului. Aproximativ 20–30% din comerțul mondial cu petrol tranzitează această rută maritimă, iar orice blocaj ar putea duce la reducerea ofertei și la creșteri semnificative de preț. Documentul transmis coaliției arată că efectele se văd deja în cotațiile internaționale, unde prețul petrolului Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril și a ajuns la aproape 120 de dolari la începutul lunii martie, față de aproximativ 65 de dolari cu o lună înainte.
Autoritățile subliniază că România este vulnerabilă la astfel de evoluții, deoarece depinde în mare măsură de importuri. Producția internă de țiței este estimată la aproximativ 2,8 milioane de tone pe an, în timp ce importurile ajung la circa 9 milioane de tone. Consumul anual de combustibili se situează în jurul a 9 milioane de tone, iar motorina reprezintă cea mai mare parte a cererii, cu aproximativ 5,9 milioane de tone pe an. Aproximativ 40% din necesarul de motorină este acoperit din importuri, ceea ce face ca orice șoc extern să fie resimțit rapid pe piața internă.
Documentul Ministerului Energiei descrie situația actuală mai degrabă ca un șoc de preț decât ca o criză de aprovizionare. Totuși, guvernul încearcă să pregătească instrumente de intervenție în cazul în care scumpirile vor continua sau dacă lanțurile de aprovizionare vor fi afectate. Printre măsurile propuse se află stabilirea unui preț maximal de vânzare pentru carburanți, calculat în raport cu media prețurilor comunicate de Consiliul Concurenței. Acest plafon ar putea fi actualizat periodic prin hotărâre de guvern, iar autoritățile ar avea posibilitatea de a sancționa vânzările care depășesc nivelul stabilit.
Pe lângă plafonare, Ministerul Energiei propune introducerea unei scheme de compensare directă la pompă. Modelul analizat prevede acordarea unei subvenții de 0,25 lei pe litru pentru operatorii care oferă o reducere totală de 0,5 lei pe litru la benzină și motorină. În paralel, documentul propune restricționarea exporturilor de carburanți, care ar urma să fie realizate doar cu aprobarea autorităților competente, pentru a evita presiunile suplimentare asupra pieței interne.
Un alt element important al pachetului de măsuri este sprijinul pentru sectoarele economice dependente de combustibili. Ministerul Energiei propune majorarea ajutorului de stat pentru transportatori prin creșterea compensării accizei la motorină până la un leu pe litru și prelungirea schemei până la finalul anului 2026. Impactul bugetar estimat depășește 560 de milioane de lei. Pentru agricultură, ministerul analizează o măsură și mai amplă: scutirea integrală de acciză pentru motorina utilizată în sector, o intervenție care ar putea costa aproximativ 1,8 miliarde de lei.
Documentul include și măsuri cu potențial politic sensibil. Una dintre ele este reducerea sau eliminarea temporară a componentei de bioetanol din carburanți, pentru a diminua costurile și a asigura continuitatea aprovizionării. O altă propunere este repornirea temporară a rafinăriei Petrotel-Lukoil din Ploiești, folosind țiței de origine non-rusească. Ministerul consideră această opțiune una dintre cele mai viabile pentru stabilizarea pieței, având în vedere că rafinăria are o capacitate de aproximativ 2,8 milioane de tone pe an și că oprirea ei a redus cu aproximativ 21% capacitatea de producție internă.
În același timp, autoritățile subliniază că România dispune de stocuri strategice de combustibili pentru situații extreme. Aceste rezerve sunt estimate la aproximativ două milioane de tone echivalent petrol și pot acoperi consumul intern pentru aproximativ 45 de zile, la care se adaugă stocuri menținute în afara țării pentru o perioadă similară. Totuși, aceste rezerve sunt destinate unor situații de întrerupere majoră a aprovizionării și nu pot reprezenta o soluție pentru stabilizarea pe termen lung a prețurilor.
Propunerile Ministerului Energiei vor fi analizate de liderii coaliției de guvernare, iar deciziile care vor urma vor arăta dacă statul român este dispus să intervină direct într-o piață în mod normal liberalizată. Dezbaterea nu este doar despre carburanți, ci și despre modul în care România își gestionează vulnerabilitățile energetice într-un context internațional instabil. În fața unui nou val de scumpiri globale, guvernul încearcă să găsească un echilibru între funcționarea pieței și protejarea economiei și a consumatorilor.
Vezi mai multe știri pe Știri Naționale.