Fără rectificare bugetară rapidă, unele instituții riscă să rămână fără bani pentru salarii și facturi

Banii prevăzuți pentru unele instituții publice nu mai acoperă toate cheltuielile până la sfârșitul anului. Dacă finanțarea nu este completată la timp, pot apărea blocaje la plata salariilor, a facturilor și a serviciilor de care depind oamenii. În sănătate, lipsurile de fonduri au impus deja soluții temporare, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Sănătății.

Explicația este simplă. Când se construiește bugetul, statul estimează câți bani va încasa și cât va cheltui. Apoi împarte sumele între instituții și între diferite nevoi: salarii, medicamente, energie, transport sau investiții. Dacă estimările nu se potrivesc cu realitatea, împărțirea inițială trebuie corectată.

Este ca într-o familie care își face socotelile pentru întregul an. Dacă facturile cresc peste ce a calculat, banii puși deoparte se termină mai repede. Familia trebuie să găsească venituri suplimentare sau să reducă alte cheltuieli. La stat, schimbarea trebuie făcută și prin procedurile bugetare prevăzute de lege.

Bugetul pe 2026 a fost construit pornind de la o creștere economică estimată la 1%. Datele INS pentru primul semestru arată însă o scădere de 0,7% față de aceeași perioadă din 2025, pe seria brută. Rezultatul întregului an nu este încă stabilit, dar prima jumătate a anului a fost mai slabă decât direcția de creștere pe care s-a bazat bugetul. Date despre construcția bugetului; datele INS privind primul semestru.

În același timp, scumpirile au continuat. În august, prețurile de consum erau cu 4,6% peste nivelul din decembrie 2025, potrivit INS. Acesta este un indicator pentru consumul populației; costurile fiecărei instituții depind de propriile contracte și achiziții. Totuși, mecanismul este ușor de înțeles: când produsele și serviciile cumpărate costă mai mult decât s-a prevăzut, aceeași sumă ajunge pentru mai puține cheltuieli.

În privința salariilor, situația trebuie descrisă corect. Nu avem o creștere generală a salariilor bugetarilor în 2026. Regula stabilită prin Legea 141/2025 este menținerea salariilor de bază la nivelul din decembrie 2025, pentru aceeași funcție și aceleași condiții. Ministerul Finanțelor a raportat chiar o scădere de 4,1% a cheltuielilor de personal în primele șapte luni, față de perioada similară din 2025.

O instituție poate avea însă nevoie de bani suplimentari pentru salarii chiar și fără majorări: este suficient ca suma alocată inițial să nu acopere toate obligațiile până în decembrie.

Nici scăderea economiei nu înseamnă automat că statul a încasat mai puțini lei. În primele șapte luni, veniturile bugetare au crescut nominal cu 11,2%, potrivit Ministerului Finanțelor. Dar o creștere a încasărilor totale nu garantează că fiecare instituție are suficienți bani în bugetul propriu.

Aici intervine rectificarea bugetară: bugetul este revizuit în funcție de încasările și cheltuielile actualizate. Unele alocări pot crește, altele pot scădea. Rectificarea permite corectarea sumelor aprobate; resursele pentru cheltuielile suplimentare trebuie asigurate. Instituțiile nu pot cheltui fără limite și nici folosi liber orice sumă pentru orice scop, după cum prevede Legea finanțelor publice.

În sănătate există deja un exemplu concret de lipsă a fondurilor. Ministrul interimar a anunțat un necesar imediat de 98 de milioane de lei, dintre care 36 de milioane pentru salariile personalului din unitățile de primiri urgențe ale spitalelor din subordinea Ministerului Sănătății. Pentru a acoperi programele și finanțările ministerului până la finalul anului, necesarul anunțat era de 980 de milioane de lei.

Soluția temporară a fost mutarea unor fonduri care aveau acoperire pentru lunile următoare. Astfel poate fi rezolvată o plată urgentă, dar sumele luate din alte programe trebuie refăcute ulterior. Banii folosiți acum nu mai pot fi cheltuiți încă o dată în decembrie.

Și primăriile pot avea dificultăți cu facturile și serviciile publice, în funcție de veniturile și obligațiile fiecăreia. TVR a relatat pe 7 octombrie despre riscuri pentru iluminat, încălzire și transport public. În aceeași relatare, ministrul interimar al Finanțelor a indicat necesitatea unui guvern învestit care să facă rectificarea.

Riscul trebuie evaluat pentru fiecare instituție. Informațiile disponibile nu dovedesc că toate spitalele sau primăriile din Neamț vor rămâne fără bani de salarii. Ele arată însă că există lipsuri reale de finanțare și că soluțiile temporare au o limită.

Pentru cetățean, întârzierea poate însemna servicii mai greu de asigurat. Pentru angajat, poate însemna nesiguranță privind plata la timp. De aceea, bugetul trebuie adus repede la nivelul cheltuielilor reale: salariile și facturile au scadențe, iar estimările de pe hârtie nu le pot plăti.