Adrian Păduraru critică măsurile privind munca și taxele: salariații și firmele au nevoie de reguli clare

Ilustrație satirică generată cu AI despre programul Mureșan
Ilustrație satirică generată cu AI.

Promisiunile de reducere a taxării muncii trebuie însoțite de termene și condiții pe care angajații și firmele să le poată înțelege. Senatorul PSD de Neamț Adrian Păduraru cere aceste clarificări în analiza programului de guvernare propus de Siegfried Mureșan, pe care îl critică pentru continuarea presiunii asupra nivelului de trai.

Parlamentarul semnalează două repere din document: un „dividend al reformei”, prevăzut din iulie 2027 și condiționat de rezultate bugetare, respectiv prioritizarea reducerii taxării muncii după coborârea deficitului sub 3% din PIB. El cere explicarea relației dintre aceste mecanisme, pentru ca beneficiarii să știe când pot apărea efectele în veniturile lor.

„Salariații au dreptul la un răspuns înaintea votului de învestitură. Nu le poți cere să suporte imediat costurile și să descifreze singuri când ar urma să primească ceva înapoi”, afirmă Păduraru.

Senatorul critică și propunerea de scurtare a perioadei de acordare a indemnizației de șomaj. În opinia sa, pierderea unui loc de muncă nu poate fi echivalată cu refuzul de a munci, iar protecția temporară trebuie corelată cu existența unor oportunități reale de angajare.

În privința contractelor de muncă „la cerere”, parlamentarul solicită garanții pentru venit, durata muncii și predictibilitatea programului. De asemenea, cere criterii clare pentru orice revizuire a drepturilor din contractele colective.

Pentru mediul de afaceri, Păduraru susține că reforma fiscală trebuie prezentată prin simulări: cine va plăti mai mult, cât și de când. El avertizează și asupra riscului ca stimulentele pentru depășirea planurilor de încasări fiscale să creeze presiuni nejustificate dacă nu sunt însoțite de indicatori privind legalitatea controalelor și tratamentul corect al contribuabililor.

Senatorul PSD propune orientarea efortului bugetar către combaterea evaziunii, eliminarea risipei și susținerea investițiilor. În evaluarea sa, o reformă economică trebuie să arate atât ce economisește statul, cât și ce efecte produce asupra salariaților și firmelor.