Curtea Domnească din Piatra-Neamț a împlinit 531 de ani de la prima atestare documentară

Atestată documentar în 1491 aprilie 20, Curtea Domnească din Piatra-Neamţ, monument istoric înscris în lista monumentelor istorice din România cu codul NT-II-a-A-10567, face parte din lungul şir de astfel de complexe arhitectonice din Moldova.

Prima atestare documentară a Curții Domnești apare într-un document emis în anul 1491, când Ştefan cel Mare face danie Mănăstirii Tazlău trei sate „care au fost din ocolul curţilor noastre de la Piatra“. Curtea Domnească din Piatra-Neamţ a devenit, în timp, un simbol cultural-istoric identitar al municipiului. De cele mai multe ori imaginea acestuia este asociată cu centrul istoric în care se regăseşte complexul arhitectural format din Biserica “Sf. Ioan Botezătorul”, Turnul-clopotniţă şi ruinele Curţii Domneşti.

Acest fenomen nu este caracteristic doar Moldovei sau Ţării Româneşti, ci este unul comun lumii medievale, originea acestuia găsindu-se în spaţiul vest-european. Domnul însoţit de suita sa, de dregătorii principali ai cancelariei domneşti, utilizează aceste curţi drept reşedinţe temporare în vederea exercitării prerogativelor domneşti. Astfel, curţile domneşti trebuie să asigure un spaţiu de locuit cu un grad ridicat de confort, potrivit unui domn şi însoţitorilor săi, precum şi posibilitatea accesului la serviciile religioase ale unui lăcaş de cult.

Prezenţa temporară a familiei domneşti atrage şi obligativitatea satisfacerii unor nevoi de ordin economic, mergând de la furnizarea unor mijloace de deplasare şi până la asigurarea unor servicii casnice sau meşteşugăreşti. Pe lângă dimensiunea economică putem aduce în discuţie şi pe cea administrativă, căci curtea domnească ne este înfăţişată ca un nucleu în jurul căruia gravita întreaga administraţie a ocolului domnesc: de aici plecau toate deciziile domnului, aici se adunau slugile domneşti şi aici se strângeau veniturile de pe domeniul domnesc. Curtea ne este arătată şi ca instanţă de judecată, ea fiind locul unde se judecau, atât de domn, cât şi de reprezentanţii acestuia în teritoriu, diverse pricini. De asemenea, o altă dimensiune importantă este cea militară, curtea fiind locul de adunare a oştii teritoriale.

Din punct de vedere structural, sursele scrise şi cele arheologice vin să ilustreze modul în care răspundea Curtea Domnească din Piatra acestor multiple destinaţii, dezvăluindu-ne existenţa unei întregi serii de componente constructive, şi anume: casele domneşti cu spaţiile sale de locuit şi depozitare, biserica, turnul-clopotniţă şi, desigur, anexele Curţii Domneşti.
Ansamblul cuprinde:

Sursa: monumenteneamt.ro

Vezi mai multe știri pe Ziar Piatra-Neamt

Acest website folosește cookies pentru o mai bună experiență a utilizatorului. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate