Începe marea ciolăniadă pentru „montat” directori la școlile din Neamț

Editorial de opinie

În curând încep probele concursului pentru ocuparea funcțiilor de directori de școli. Iar noi privim această rundă cu o neîncredere profundă: cât va conta competența și cât va conta sprijinul politic? Câtă competiție adevărată vom vedea și câtă mimare a meritocrației?

Calendarul oficial este stabilit: înscrierile se desfășoară între 14 septembrie și 2 octombrie 2026, evaluarea competențelor are loc pe 13 octombrie, iar proba scrisă pe 20 octombrie. Evaluarea administrativă a proiectelor manageriale se desfășoară între 21 octombrie și 4 noiembrie, interviurile între 12 și 27 noiembrie, iar rezultatele finale se afișează pe 9 decembrie. Numirile vor produce efecte de la 1 ianuarie 2027, potrivit calendarului publicat de Inspectoratul Școlar Județean Neamț.

Pe hârtie, avem proceduri, comisii, evaluări și contestații. Dar existența unui calendar nu garantează și existența unei competiții autentice.

Suspiciunea noastră este că, pentru prea multe dintre aceste funcții, preferații politici există deja, iar concursul riscă să devină ceremonia prin care li se pune ștampila de „competenți”. De aici și impresia că asistăm la simulări penibile ale legalității și competiției, în care candidatul fără susținere trebuie să dovedească totul, iar cel susținut trebuie doar să ajungă la destinație.

Există, desigur, directori competenți. Oameni care cunosc școala, muncesc, își respectă colegii și înțeleg că răspund pentru educația unor copii. Tocmai ei sunt primii nedreptățiți când funcția ajunge să fie tratată ca o recompensă politică. Munca lor este pusă în aceeași categorie cu ascensiunea celor a căror principală calificare este apropierea de un partid.

Pentru atârnătorii de partid, scaunul de director poate deveni o confirmare a utilității lor politice. Pentru copii, un director incompetent înseamnă ani pierduți într-o școală prost condusă.

Am face și un pariu editorial, deliberat provocator: jumătate dintre cei care vor ajunge să conducă școlile din Neamț nu ar promova nici o simulare a examenului de capacitate de clasa a VIII-a, dacă ar fi puși într-o sală și supravegheați serios. Poate că suntem chiar optimiști. Proporția este expresia neîncrederii noastre, nu rezultatul unei asemenea testări.

Dar provocarea rămâne: cât de firesc li s-ar părea viitorilor directori să treacă printr-o verificare a cunoștințelor de bază pe care școala le cere copiilor?

În opinia noastră, aici se vede una dintre marile probleme ale învățământului românesc în 2026: distanța dintre funcție și competență, dintre diplome și capacitatea de a înțelege și rezolva o problemă reală.

Prea mulți tineri ies din școală slab pregătiți pentru viață. Iar lipsa educației se vede în dificultatea de a înțelege un text, de a verifica o informație, de a recunoaște o manipulare sau de a cântări o promisiune politică. O școală care încurajează obediența în locul gândirii independente pregătește terenul pentru toate acestea.

Când elevului îi cerem să învețe, dar adultului îi arătăm că poate avansa prin relații, lecția pe care o transmitem este devastatoare.

Școlile din Neamț au nevoie de directori capabili să le conducă. Fiecare funcție folosită pentru răsplătirea clientelei politice se plătește din viitorul copiilor.

Iosub Robert