Există riscul să se facă șanțuri în drum după ce se va pune asfalt pe culoarul de mobilitate Bd. Decebal – Bd. Traian

Din ce am vorbit cu constructorii care sparg acum bulevardul Traian și pun conducta de apă, nu au obligația să aducă terenul la starea inițială pe straturi. Adică sparg stratul de asfalt, sparg apoi stratul de beton, sapă, pun conducta și la final pun deasupra doar pământ compactat. Asta înseamnă că vom avea exact aceeași problemă care a fost de fiecare dată când s-au pus conducte prin Piatra-Neamț și s-a lăsat asfaltul, neputând să se mai folosească banda unu de circulație spre regiment, pe Fermelor și pe multe alte străzi.
Graba asta de a face lucrările să fie gata până alegeri va duce inevitabil la lăsarea asfaltului și acum vorbim de un drum care se va asfalta pe bani europeni și la care nu se va putea interveni mulți ani fără să dăm banii europeni înapoi.

Din punct de vedere tehnic când asfaltul și stratul de beton sunt sparte pentru a schimba o conductă, procesul implică mai multe etape tehnice complexe denumite „excavare pentru utilități”. În acest caz, betonul și asfaltul sunt înlăturate pentru a permite accesul la conductele subterane.

Când zona este apoi umplută doar cu pământ compactat, fără a se pune la loc stratul de beton, apare un fenomen cunoscut sub numele de „consolidare a solului”. Consolidarea este procesul prin care volumul solului se reduce sub influența greutății sau presiunii aplicate. Acest lucru se datorează eliminării aerului din porii solului, procesul fiind accentuat de trecerea vehiculelor sau de alte presiuni similare.

În mod normal, atunci când se repară un drum, se urmează o metodologie numită „reconstrucție în straturi”. Aceasta presupune readucerea stratului de beton care are rol de bază rigidă și repavimentarea cu asfalt. Aceste straturi distribuie în mod uniform greutatea traficului către solul de fundație, minimizând astfel impactul pe care vehiculele îl au asupra integrității drumului.

În absența stratului de beton, întreaga presiune a traficului se concentrează pe pământul compactat. Acesta nu are aceeași capacitate de rezistență ca betonul, ceea ce duce în timp la degradarea drumului. Drumul poate să înceapă să se lase, formând denivelări și găuri, un fenomen tehnic cunoscut sub numele de „deformație rutieră”.

O astfel de deformație este mai accentuată în cazul unor condiții meteorologice extreme sau al unui trafic intens. De asemenea, pământul compactat este mult mai susceptibil la eroziune și la variațiile de umiditate, putându-se compacta și mai mult în timp, ceea ce accentuează și mai mult lăsarea drumului.

În concluzie, întoarcerea la funcționalitatea optimă a unui drum presupune întotdeauna refacerea tuturor straturilor care alcătuiesc structura drumului, inclusiv a stratului de beton, pentru a asigura o rezistență adecvată la sarcinile rutiere și o durabilitate pe termen lung.

Din păcate, proiectul inițial făcut pentru asfaltarea acestui culoar de mobilitate nu a ținut cont că trebuie schimbate și conducte sub structura șoselei și nu are prevăzute niciun fel de consolidări ale structurii drumului, ci doar punerea de asfalt pe el.

De asemenea, nici cei de la ISC nu vor să vadă problema structurii făcute din plăci de beton și sunt șanse reale dacă o tot țin așa să ajungă la oftalmologii de la DNA care vor afla prin metode specifice de ce nu văd lucruri evidente cei de la ISC.

Primăria ar trebui să își amintească că fix la fel s-a întâmplat și în cazul altor străzi și să ia în considerare nevoia refacerii stratului de beton prin armare cu betonul rămas pe lateralele săpăturii și de abia apoi refacerea stratului de asfalt deasupra acestuia. În caz contrar, fiind vorba de bani europeni, asfaltul se va degrada mai accelerat în zonele unde nu are infrastructura de beton conform temerilor exprimate în acest articol, iar cineva va trebui să răspundă.

Considerăm că orice inginer cu minime cunoștințe de drumuri poate să certifice celor de la primărie că sunt diferențe semnificative de uzură a drumului în zonele unde are beton dedesubt față de cele care nu au structură rigidă.

Concluzionăm că suntem îngrijorați de distrugerea infrastructurii existente a celor două bulevarde, în vederea montării unei conducte și refacerea doar un pământ compactat. În urma analizei noastre, am ajuns la concluzia că această acțiune este departe de a fi în regulă și prezintă riscuri reale pentru stabilitatea drumului care în realitate ar trebui să aibă o structură mult mai complexă în subteran.
Solicităm în mod respectuos autorităților competente să reevalueze situația și să găsească alternative care să protejeze integritatea infrastructurii existente, deoarece opinăm că exista riscuri reale ca drumul să se lase și refacerea lui să ne coste dublu, fiind obligați să dam înapoi si banii europeni luați pentru modernizarea acestor străzi.

Noi nu putem decât să emitem opinii și să avertizăm public. Mai departe, cei de la instituțiile statului pot să verifice și dacă avem dreptate, să îndrepte un rău din timp, sau să acopere neregulile și să devină complici cu cei care le fac.

Iosub Robert

Vezi mai multe știri pe Ziar Piatra-Neamt