Furnizarea apei este restricționată în peste 200 de localități din Neamț și alte județe. Măsuri de protejare a agriculturii

Cel mai recent comunicat al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) arată că, pe fondul secetei și creșterii consumului pentru irigații, rezerva de apă e în scădere. De asemenea, în unele județe fântânile au secat.

Reprezentanții Comisiei Europene au avertizat că jumătate din teritoriul Uniunii Europene este expus riscului de secetă, iar România, alături de Franţa, Spania, Portugalia şi Italia, se va confrunta cu o scădere a randamentului culturilor.

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei a publicat, pe 18 iulie, raportul său intitulat „Seceta în Europa – iulie 2022”, care prezintă o evaluare a situației privind seceta din Europa, pe baza activității Observatorului european al secetei. Analiza evoluției și a impactului secetei prelungite din UE arată că o parte îngrijorătoare a teritoriului este, în prezent, expusă secetei la niveluri de avertizare (46 % din UE) și de alertă (11 % din UE), asociate cu un deficit de umiditate a solului care cauzează stres plantelor.

A fost declarată secetă intensă în cinci regiuni din Italia, iar insuficiența apei disponibile a condus la mai multe restricții de utilizare în municipalități. Măsuri similare de limitare a utilizării apei s-au luat și în Franța.

Administrația Națională „Apele Române” amintește populației că este nevoie să folosim rațional resursele de apă astfel încât acestea să fie suficiente pentru toți beneficiarii.

Echipele Administrației Naționale ”Apele Române” (ANAR) monitorizează și gestionează volumele de apă din principalele lacuri de acumulare astfel încât acestea asigură la această oră necesarul de apă brut pentru toți beneficiarii care se alimentează în regim centralizat din sursa de apă de suprafață. În principalele 40 de lacuri, avem disponibil astăzi un volum de apă de 3,35 miliarde de mc de apă, iar coeficientul de umplere este de 77,36%, în scădere față de perioada anterioară.

Având în vedere prognoza INHGA cu privire la evoluția debitelor Dunării și a râurilor interioare pentru luna iulie, debitele Dunării în secțiunea Baziaș vor ajunge până la valoarea de 2150 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii iulie (5350 mc/s) și cu un aport scăzut al debitele afluente medii lunare în lacurile interioare ale României. Pe toată perioada intervalului de prognoză, pe tot sectorul aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în scădere.

Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiștii Administrației Naționale „Apele Române”, precum și de la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, situația la această oră se prezintă astfel:

În ceea ce privește situația alimentărilor cu apă în regim centralizat (aparținând operatorilor de apă-canal), 214 localități din județele Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Sibiu, Hunedoara, Ilfov, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Ialomița, Dolj și Bihor (17 județe) funcționează în regim restricționat. Restricțiile au fost impuse de operatorul de apă în scopul refacerii rezervei, deoarece consumul a crescut foarte mult și apa din sursă nu mai ajunge să umple rezervoarele de înmagazinare. Aceeași situație, de creștere a consumului prin utilizarea apei din rețea pentru udarea terenurilor agricole, a condus la instituirea restricțiilor în localitățile din județele sus-menționate.

În ceea ce privește sistemele de alimentare cu apă centralizate din județele Bacău, Neamț și Vrancea, acestea au sursă de apă subterană din foraje sau drenuri, iar restricțiile sunt determinate de creșterea consumului de apă pentru irigații.

În 345 de localități din județele Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Hunedoara, Sălaj (11 județe) sunt fântâni secate parțial, unde autoritățile locale și Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență iau măsuri de transport a necesarului de apă sau măsuri de denisipare/decolmatare a puțuri.

Din cele 80 de secțiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 19 sectiuni s-au înregistrat debite sub cel minim necesar pentru satisfacerea cerințelor sub aspect cantitativ, în bazinele Someș-Tisa, Banat, Olt și în special în bazinul hidrografic Siret și Prut-Bârlad.

În afara secțiunilor de monitorizare a secetei, în secțiunile a 20 stații hidrometrice din râuri, sunt secate (Somes-Tisa 4, Crisuri 8, Siret 2, Prut 6).

Astăzi, 19 iulie, Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, la Palatul Victoria, prima ședință a Comitetului interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură.

Comitetul, constituit din reprezentanți ai mai multor ministere, a analizat efectele produse de schimbările climatice în agricultură, inclusiv a celor produse de seceta pedologică.

„Este necesar să intervenim rapid, cu toate resursele pe care le avem, naționale și europene, pentru a proteja agricultura noastră și fermierii români. Vom continua să investim și să modernizăm agricultura, pentru a micșora dependența de situația meteorologică. Punerea în funcțiune a sistemelor de irigații este principala noastră prioritate.

Toată rețeaua de canale magistrale ale statului trebuie revitalizată și extinsă, pentru a putea aduce apa și în sectoarele secundare ale fermierilor. Măsurile pe care le vom implementa pe ariile afectate de secetă se vor baza pe propunerile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar toate ministerele de linie și autoritățile responsabile vor contribui la combaterea efectelor generate de această secetă care afectează deja o mare parte din Europa„, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

Printre măsurile cu perspectivă imediată evaluate la nivelul Comitetului se numără asigurarea la timp a subvențiilor și fondurilor alocate din bugetul Uniunii Europene și de la bugetul de stat pentru desfășurarea în bune condiții a lucrărilor agricole, dar și pentru realizarea obiectivelor de investiții destinate reducerii consumului de energie.

Totodată, vor fi alocate fondurile necesare pentru  executarea lucrărilor de reabilitare și investiții în sistemul de irigații, pentru a putea menține astfel în funcțiune sistemul și a crește capacitatea acestuia de irigare; s-a propus, de asemenea, folosirea tuturor resurselor de apă pentru irigarea culturilor.

A doua parte a setului de măsuri discutate în cadrul Comitetului interministerial vizează soluțiile necesare de sprijin pentru recoltarea, transportul, depozitarea și valorificarea produselor agricole, inclusiv prin asigurarea materiei prime și a condițiilor de funcționare în zootehnie și în unitățile de prelucrare/procesare și aprovizionare a populației cu produse agro-alimentare.

Ca obiectiv pe termen scurt și mediu, Comitetul își propune să implementeze măsurile necesare pentru creșterea capacității de industrializare a producției agricole primare și valorificarea acesteia și sprijină fermierii în vederea pregătirii și desfășurării campaniei agricole din toamnă.

Din cadrul  Comitetului interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură fac parte reprezentanți la nivel de secretar de stat din: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Ministerul Finanțelor; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene; Ministerul Energiei; Ministerul Economiei; Ministerul Transporturilor și Infrastructurii; Ministerul Muncii și Solidarității Sociale; Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.

Conducerea Comitetului este asigurată de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În continuare, autoritățile fac apel la calm și responsabilitate. Pe site-ul www.rowater.ro, găsiți:

• Mic ghid de economisire a apei;
• Propuneri de măsuri de adaptare la situația actuală (pe termen mediu și lung).

Vezi mai multe știri pe Ziar Piatra-Neamt