Israel – 75

Sărbătoarea de Yom Ha’atzmaut am punctat-o în acest an după calendarul iudaic, pe 26 aprilie. Acum e rândul să onorăm Ziua Independenței Israelului și după celălalt calendar, internațional. Se împlinesc pe 14 mai a 75 de ani de la Proclamarea Statului Independent Israel de către David Ben-Gurion, când a luat sfârșit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei Rezoluții a Adunării Generale a ONU, din 29.11.1947

Piatra-Neamț este un oraș privilegiat în relația cu Țara Sfântă. Pe de o parte, știm cu toții cât de importantă a fost comunitatea evreiască în istoria orașului, loc unde se află un adevărat loc sfânt, istorica Sinagogă de lemn Baal Șem Tov care datează de la 1766, din vremea voievodului Grigore al III-lea Ghica. Pe de altă parte, de peste 30 de ani am deschis capitolul înfrățirilor, începând cu Kiryat Malakhi și continuând cu Lod. Noi am devenit frați adevărați nu pentru că există acte parafate între orașe, ci pentru că așa ne simțim, așa ne comportăm.

De la frații noștri, dincolo de sumedenia de simboluri și valori istorice, culturale și religioase, cel mai important lucru pe care l-am învățat este o valoare supremă: pacea. Iar de la extrema nordică a Israelului, de la Metula, la frontiera cu Libanul, strălucește în continuare amintirea unei borne pe care scrie „May Peace Prevail on Earth” (Fie ca pacea să triumfe pe Pământ).

Sărbătoarea din acest are și încărcătura unei evocări de mare însemnătate și emoție. S-au împlinit 125 de ani de la nașterea lui Golda Meir, ilustru politician, o mare prietenă a României. Vedea lumina zilei ca Goldie Mabovitch, mai târziu Goldie Myerson, la Kiev, în Ucraina, pe 3 mai 1898. A decedat pe 8 decembrie 1978, la Ierusalim.

În continuare, în special cu gândul la cei mai tineri, preluăm o prezentare marii sale personalități, scrisă de Lucreția Berzintu de la Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni:

„În 1906, familia lui Goldie Mabovitch a emigrat la Milwaukee, Wisconsin, Statele Unite ale Americii. Acolo, Golda a urmat școala normală Milwaukee (acum Universitatea din Wisconsin – Milwaukee) și a devenit mai târziu lider în Milwaukee al Partidului Muncii Sionist.

În 1921, ea și soțul ei, Morris Myerson, au emigrat în Palestina și s-au alăturat Kibuțului Merhavya. A devenit reprezentatnta Kibuțului pentru Histadrut (Federația Generală a Muncii), secretarul Consiliului Organizației Muncii Femeilor (1928 – 1932) și membru al comitetului său executiv (1934, până la al Doilea Război Mondial). În timpul războiului Golda Meir a fost purtător de cuvânt al cauzei sioniste.

În 1946, când britanicii au arestat și reținut mulți activiști evrei, inclusiv pe Moshe Sharett (șeful departamentului politic al Agenției Evreiești), Goldie Myerson l-a înlocuit provizoriu și a lucrat pentru eliberarea activiștilor evrei și a numeroșilor refugiați de război, evrei care au încălcat reglementările britanice de imigrare prin instalarea în Palestina. La eliberarea sa, Sharett a preluat îndatoririle diplomatice, iar Golda a preluat oficial fosta sa funcție.

Golda a ajutat la fondarea, în 1948, a Statului, semnând Declarația de Independență a Israelului. A fost aleasă în Parlamentul Israelian, în 1949.

”…Golda Meir a îmbrățișat visul sionist al unei patrii evreiești și s-a dovedit eficientă la promovarea acesteia. După ce a strâns 50 de milioane de dolari pentru războiul de independență al Israelului, premierul fondator David Ben-Gurion a scris că Meir a fost <<femeia evreică care a obținut banii care au făcut posibil statul>>.” (Sursă: 100 de femei ale anului, Time.com, Karl Vick, 1956.)

Mai târziu, a fost al patrulea prim-ministru (1969 – 1974), fiind prima femeie în această funcție.

A făcut eforturi pentru soluționarea păcii în Orientul Mijlociu pe cale diplomatică.

A călătorit mult. S-a întâlnit cu Nicolae Ceaușescu în România (1972) și cu Papa Paul al VI-lea, la Vatican (1973). Tot în 1973, guvernul Meir a fost gazda lui Willy Brandt, cancelarul Germaniei de Vest.

Eforturile ei de a face pace cu statele arabe s-au oprit din cauza izbucnirii, în octombrie 1973, a celui de-al patrulea Război arabo–israelian, numit Războiul Yom Kippur. Ea a încercat personal să-l descurajeze pe Regele Iordaniei să se alăture invaziei Israelului decisă de statele arabe. În martie 1974, Meir a format un nou guvern de coaliție, iar pe 10 aprilie 1974 și-a dat demisia, rămânând la putere până în iunie, la formarea unui nou guvern.

La moarte s-a dezvăluit că a avut leucemie timp de 12 ani. (Sursa: britannica.com.)”

De peste timp, răsună una dintre declarațiile sale istorice: „O să avem pace cu arabii când ei o să-și iubească copiii mai mult decât ne urăsc pe noi”.

Primăria pietreană, după ce a organizat la un nivel mult peste așteptări acțiunea internațională dedicată orașelor înfrățite, a uitat un mic amănunt. În ultima duminică a lunii aprilie, din 1985 încoace, se sărbătorește Ziua Mondială a Orașelor Înfrățite. Poate acum trimit salutul oficial cuvenit Israelului și fraților noștri de acolo. Urările se încheie obligatoriu cu Yom Ha’atzmaut Sameach!

Viorel COSMA

Vezi mai multe știri pe Ziar Piatra-Neamt