Istoria Căii Romanului din Piatra-Neamț: vechea șosea, strada Lenin și amintirea ICIL

Cunoscută de pietreni drept Calea Romanului, artera care poartă astăzi numele Mihai Viteazu are o istorie legată de vechiul drum spre Roman, de extinderea orașului și de transformările din perioada comunistă. În trecut s-a numit V. I. Lenin, iar documentele păstrează și o legătură între Șoseaua Romanului și actuala stradă Mihai Stamatin, cunoscută multă vreme după reperul ICIL.

Istoria drumului către Roman coboară în secolul al XIX-lea. Între 1868 și 1872 a fost construită șoseaua județeană Piatra–Roman, precursoarea actualului DN15D. În zona Turturești, aceasta a înlocuit un drum mai vechi, care trecea prinspre Căciulești și asigura legătura către Roman sau Hanul Ancuței.

Această perioadă datează amenajarea legăturii rutiere dintre localități. Strada urbană pe care o cunoaștem astăzi, cu blocuri, intersecții și utilități, s-a conturat în etape ulterioare, odată cu dezvoltarea orașului.

În perioada comunistă, actuala stradă Mihai Viteazu purta numele V. I. Lenin. Aceeași denumire era folosită și pentru actuala stradă Petru Rareș, ceea ce arată că vechea arteră cuprindea porțiuni care astăzi au nume diferite. Numele Calea Romanului era însă utilizat și atunci, pentru direcția și zona ieșirii către Roman.

O etapă importantă a transformării acestei părți a orașului a început în anii ’70, odată cu extinderea cartierului Dărmănești. În ianuarie 1973 erau deja anunțate lucrări la blocuri turn și la clădiri cu nouă niveluri pe străzile Carpați, Romanului și Lenin. Noile construcții urmau să apropie cartierul Dărmănești de centrul vechi și să aducă în zonă magazine și alte dotări pentru locuitori.

În vara aceluiași an, arhitectul Cristian Apostolescu vorbea despre continuarea dezvoltării pe Calea Romanului, de-a lungul și în prelungirea străzii Lenin, cu un orizont de realizare până în 1975. Era amintit și un nod de circulație Lenin deja amenajat, care îmbunătățise accesul dinspre Roman și Târgu Neamț. Anul 1975 reprezenta astfel un termen al planurilor de dezvoltare urbanistică, fără să poată fi considerat anul inaugurării întregii străzi.

Un capitol aparte este cel al zonei ICIL. Amintirea unui traseu mai vechi pe lângă fabrica de lapte găsește un indiciu în evidențele utilităților: o rețea de canalizare pentru fabrica de lapte era identificată prin denumirea Șoseaua Roman, cu precizarea că se afla pe strada Stamatin. Rețeaua, lungă de 300 de metri, figurează cu data de 15 octombrie 1974 la dobândire sau dare în folosință.

Această înregistrare leagă vechea denumire a șoselei de actuala stradă Mihai Stamatin. Ea susține asocierea istorică dintre cele două, dar nu permite reconstituirea completă a traseului rutier și nici stabilirea anului în care circulația principală ar fi fost mutată.

Noua fabrică de produse lactate ICIL a intrat în producție în decembrie 1975, devenind un reper al zonei. În evidențele din 1976 apar și rețele de apă și canalizare pentru fabrica de lapte praf, pe strada Stamatin. Denumirea „strada ICIL” a rămas în uzul local și este folosită inclusiv în prezentări mai recente ale adreselor de pe Mihai Stamatin.

Dezvoltarea Căii Romanului a continuat și în anii ’80. Pentru 1989 sunt înregistrate rețele de apă aferente unei prime etape de amenajare și racorduri pentru blocul B13. Aceste repere arată o zonă construită și echipată treptat, pe parcursul mai multor decenii.

Astăzi, numele Mihai Viteazu și Calea Romanului coexistă în adresarea oficială și în vorbirea pietrenilor. Vechea denumire Lenin, reperul ICIL și legătura cu strada Stamatin păstrează urmele unor etape diferite din istoria locului. Data exactă a schimbării traseului de lângă ICIL rămâne de stabilit prin planurile vechi ale orașului și documentele lucrărilor rutiere.