Peste 200 de replici ale cutremurului din Oltenia. Precizările Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului face o serie de precizări privind cutremurele crustale din zona seismică Gorj, Oltenia, de lângă Târgu Jiu:

Seismul din data de 𝟏𝟒 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟑 a avut 𝐦𝐚𝐠𝐧𝐢𝐭𝐮𝐝𝐢𝐧𝐞𝐚 𝟓.𝟕 𝐌𝐋, 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐧𝐬𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐜𝐫𝐨𝐬𝐞𝐢𝐬𝐦𝐢𝐜𝐚̆ 𝐞𝐩𝐢𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐕𝐈, 𝐬-𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟓:𝟏𝟔:𝟓𝟐, 𝐥𝐚 𝐚𝐝𝐚̂𝐧𝐜𝐢𝐦𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝟔.𝟑 𝐤𝐦 și a fost cel mai mare cutremur produs în această zonă seismică.

Au fost raportate pagube la nivelul clădirilor, constând în principal din căderi de tencuială și țiglă de pe acoperișuri.

➡Cutremurul a avut loc în apropierea contactului dintre Depresiunea Getică și Orogenul Carpaților. Depresiunea Getică se află în fața Carpaților Meridionali, fiind mărginită la sud de falia Pericarpatică, la contactul cu Platforma Moesică.

➡Tectonica regiunii este caracterizată de două sisteme de falii. Primul sistem este de tip transformantă, orientată NV-SE, ce se intersectează cu un al doilea sistem de falii, orientat E-V.

Cutremurul a fost înregistrat cu un raport semnal zgomot bun la un număr de 109 de accelerometre ce aparțin Rețelei Seismice Naționale. Valoarea accelerației maxime a terenului a prezentat un trend descrescător cu creșterea distanței epicentrale. Cea mai mare valoare a fost înregistrată la stația Gura Zlata, județul Hunedoara (105,25 cm/s*s), iar cea mai mică valoare a fost înregistrată la stația Târgușor, Constanța (0,05 cm/s*s).

Până în acest moment au fost localizate 200 de replici ale acestuia, cea mai mare având magnitudinea de 4.1 ML.

Cutremurul anterior, din data de 𝟏𝟑 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟑, s-a produs la ora 16:58:07 și a avut 𝐦𝐚𝐠𝐧𝐢𝐭𝐮𝐝𝐢𝐧𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝟓.𝟐 𝐌𝐥, 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐧𝐬𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐦𝐚𝐜𝐫𝐨𝐬𝐞𝐢𝐬𝐦𝐢𝐜𝐚̆ 𝐞𝐩𝐢𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐕 𝐬̦𝐢 𝐚𝐝𝐚̂𝐧𝐜𝐢𝐦𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝟏𝟔 𝐤𝐦.

➡Acesta a avut 16 replici, cea mai mare având magnitudinea Ml de 3.4.

Pentru cutremurele de suprafață, efectele resimțite scad semnificativ în intensitate odată cu creșterea distanței epicentrale, spre deosebire de cutremurele de adâncime intermediară, precum cele din zona Vrancea.

➡Zona în care au avut loc aceste cutremure este cunoscută printr-o activitate seismică slab-moderată, cu evenimente cu magnitudine peste 5 foarte rare. Ultimul cutremur estimat cu magnitudinea de 5.2 Mw a fost produs 1943, la adâncimea de 9,9 km. Alte cutremure mai semnificative produse în zonă au fost:

🔹1912 – 4.5 Mw, adâncime 10 km

🔹1916 – 3.9 Mw, adâncime 10 km

🔹1962 – 4 Mw, adâncime 16 km

🔹1963 – 4.5 Mw, adâncime 10 km.

Cele două cutremure au fost resimțite pe o arie extinsă cuprinzând Oltenia, Banat, Hunedoara, partea de nord-est a Serbiei și de nord-vest a Bulgariei. Efectele cutremurelor au scăzut semnificativ cu distanța. Sistemul de tip dublet seismic înregistrat zilele acestea reprezintă cea mai intensă activare a zonei de când avem date despre această regiune.

Pentru a facilita analiza cutremurelor din această secvență a fost creată o hartă interactivă ce poate fi consultată la https://tinyurl.com/targujiu2023cutremure2.

O variantă mai complexă de tip dashboard (recomandată pentru ecrane mari) este la https://tinyurl.com/targujiu2023cutremure. Aceasta conține cutremurele cu magnitudini ≥ 2, precum și date despre sisteme de falii, cutremure anterioare și expunere.

Vezi mai multe știri pe Ziar Piatra-Neamt

Acest website folosește cookies pentru o mai bună experiență a utilizatorului. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate