Un an fără actorul Cornel Nicoară. IN MEMORIAM: „Omul cu inima cât Muntele Ceahlău”

Astăzi, 21 octombrie 2022, se împlinește un an de când actorul Cornel Nicoară a plecat la Ceruri.

IN MEMORIAM: CORNEL NICOARĂ, OMUL CU INIMA CÂT MUNTELE CEAHLĂU

Un bun coleg și prieten de-al său l-a caracterizat pe Cornel Nicoară ca fiind bolnav după teatru. Boală incurabilă, de care nu se va fi vindecat niciodată.

Oricine l-a cunoscut nu poate contrazice această afirmație. Cornel Nicoară și-a dedicat întreaga viață profesională TEATRULUI. El, Omul de teatru, Profesionistul, era dublat de OMUL Cornel Nicoară, ale cărui puncte forte (de multe ori și puncte sensibile, precum călcâiul lui Achile) erau dăruirea totală, altruismul, puterea imensă de muncă. Și, peste toate, un suflet imens.

Despre arta pe care și-a ales s-o slujească, spunea: „Actoria nu e o profesie, e o vocaţie! Actorii sunt singurii oameni de pe pământ care trăiesc mai multe vieţi, care pot să moară şi să învie de sute de ori, care iubesc şi urăsc, râd şi plâng, sunt frumoşi şi urâţi, înţelepţi şi naivi, bogaţi şi săraci, regi şi cerşetori, oameni şi neoameni. Eu am purtat în teatru peste nouăzeci de măşi, am trăit peste nouăzeci de vieţi.”

Sunt cuvintele şi trăirile interioare ale actorului Cornel Nicoară, artistul care întreaga viaţă profesională a „ars” pentru Artă.

Cornel Nicoară s-a născut la Câmpia Turzii, în județul Cluj, pe 20 octombrie 1938. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică (I. A. T. C.) în anul 1965. Profund recunoscător magiștrilor săi, actorul Cornel Nicoară ține să-i amintească ori de câte ori are prilejul. Așa a făcut-o și în paginile cărții sale, Memoria măştilor (Editura Nona, Piatra-Neamţ, 2011): la Actorie, MONI GHELERTER (regizor, Maestru emerit al artei, Profesor universitar) şi ZOE STANCA-ANGHEL (actriţă. Lector universitar) – Rector era COSTACHE ANTONIU (Artist al poporului); Tehnica vorbirii scenice: Sandina Stan, Max Weintraub, Vasile Moisescu ; Lupte scenice: Angello Pellegrini ; Canto: Radu Palade. La materiile teoretice am avut profesori pe: Octav Gheorghiu, Ovidiu Drîmbă, Silvia Cucu, Virgil Brădăţeanu, Simion Alterescu, Horea Deleanu, Marcel Breazu, Ion Toboşaru, Andrei Strihan.

Din 1965, de la absolvire și până la pensionare (2006), a activat numai la Teatrul Tineretului. Mai întâi ca actor, făcând roluri memorabile, personajele sale rămânând în memoria afectivă a publicului pietrean. Apoi ca director, adjunct și principal.

A compus o serie întreagă de măşti, cele mai importante fiind Ştefan cel Mare din Apus de Soare; Wangel din Femeia mării, de Henrik Ibsen; Nero în Britanicus al lui Jean Racine; Moşul din Matca lui Marin Sorescu; Falstaff din Nevestele vesele din Windsor, de Sheakespeare; Jupiter din Muştele, de Jean Paul Sartre; Noe în Arca bunei spreanţe a lui I. D. Sîrbu; Caţavencu în O scrisoare pierdută, de Caragiale; Lear în Regele Lear, de William Shakespeare.

A lucrat în spectacole realizate de nume grele din teatrul românesc – Moni Ghelerter, Alexandru Tocilescu, Andrei Şerban, Ion Cojar, Radu Penciulescu, Cornel Todea, Silviu Purcărete.

Cornel Nicoară a deținut funcția de director al Teatrului Tineretului în două rânduri: între martie 1986 – ianuarie 1989 şi septembrie 2001 – mai 2006. Asta, după ce între 1976 și martie 1986 a fost director-adjunct.

Cornel Nicoară a „ars” în întreaga sa viaţă profesională pentru Artă. Evident, el s-a dăruit în special Teatrului. Însă, eroul rândurilor noastre s-a dăruit și altor întreprinderi culturale de amploare. Memorabile rămân contribuţiile sale în ceea ce priveşte Festivalului Vacanţe Muzicale, Cornel Nicoară fiind dominat de un spirit organizatoric ieşit din comun. Rămân mărturie amintirile oamenilor care au participat la primele ediţii ale Vacanţelor, cele din anii ‘70 ai veacului trecut. Aşa cum, dovezi de necontestat în ceea ce priveşte şi implicarea sa artistică, sunt fotografiile document din acea perioadă, instantanee care îl înfăţişează pe actorul Cornel Nicoară pe scenă, alături de mari muzicieni ai lumii.

Ultima destăinuire făcută autorului acestor rânduri se referea la unul dintre rolurile care i-au adus și premii: Riborasta din spectacolul Muntele.

„Aveam un rol greu, dar extrem de frumos. Riborasta era intelectualul geţilor, dascălul, dar şi prietenul regelui Dromichaites. În prim-planul decorului, scenograful a plantat o roată a olarului şi, cum în teatru eşti obligat să faci ca fiecare element să fie jucat, Emil Mandric a decis ca eu să fac ca roata olarului din decor să funcţioneze. Am învăţat să frământ lutul şi să fac oale, aşa că în fiecare spectacol făceam câte o oală. Recuziterul nu mai ştia ce să facă cu ele, astfel că o parte din personalul teatrului a primit câte o oală cadou.”

Muntele, a fost una dintre producţiile Teatrului Tineretului din anul 1977. Textul era scris de apreciatul prozator Dumitru Radu Popescu, cel care în 2017, avea să fie primul laureat al Premiul naţional pentru proză „Ion Creangă” (premiu organizat de Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ), iar regia era semnată de Emil Mandric. Spectacolul a avut mare succes, fiind multipremiat la nivel naţional – Premii pentru regie (Emil Mandric), pentru cel mai bun actor (Horaţiu Mălăele), Menţiune pentru actorul Cornel Nicoară și Menţiune pentru coloană sonoră (Dorin Liviu Zaharia).

Colegi de scenă cu actorul Cornel Nicoară, în acel spectacol, erau Horaţiu Mălăele, Rozina Cambos, Ion Muscă, Corneliu-Dan Borcia, Valentin Uritescu, Florin Măcelaru, Constantin Ghenescu, Carmen Petrescu, Mihai Cafriţa, Traian Pîrlog, Raluca Zamfirescu, Paul Chiribuţă, Eugen Apostol, Puşa Balaure, Maria Teslaru, Silvia Vais, Eugenia Cacevschi, Tatiana Ionesi, Mircea Bibac, Tudor Panduru, Gheorghe Birău, Gheorghe Dănilă.

Destinul a vrut ca a doua zi după aniversarea a 83 de ani de viață, în dimineața de 21 octombrie 2021, Cornel Nicoară să pășească Marele Prag și să treacă în eternitate. Pentru cei care l-au cunoscut, el va rămâne mereu viu, mereu gata de a da o mână de ajutor, mereu gata de a povesti din trăirile sale artistice. Care nu au fost nici puține și nici lipsite de importanță.

Sursa textului: Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț

Vezi mai multe știri pe Ziar Piatra-Neamt